Parcul Natural Dumbrava Sibiului
Se întinde pe 960 hectare şi este situată la 4 km de centrul oraşului în direcţia sud-vest de-a lungul şoselei care merge spre Răşinari. Este traversat de pârâul Trinkbach, care formează pe cursul său trei lacuri de origine antropică: unul la Muzeul Tehnicii Populare şi două în Grădina Zoologică.
Pădurea Dumbrava este un stejăret de terasă, în care, pe lângă stejar, vegetează foarte bine carpenul, cireşul pădureţ, ulmul, jugastrul şi teiul. Sporadic apar şi gorunul, frasinul, arţarul şi scoruşul.
Dintre arbuşti cresc aici lemnul câinelui, păducelul, porumbarul, sângerul, măceşul, salba moale, cruşinul, călinul, verigariul. La lacul cu bărci există un exemplar de stejar vechi de peste 600 de ani. În stratul ierbos al pădurii cresc peste 100 de specii de plante cu flori, dintre care mai rare sunt: opaiţa, brânduşa, lăcrămiţa, iarba albastră, salata iepurelui.
În Pădurea Dumbrava trăiesc mamiferele: căpriori, veveriţe, arici, mistreţi, şoareci, pârşi, vulpi şi următoarele păsări: piţigoiul mare, mierla, presura, ciocănitoarea mare, gaiţa, turtureaua, bufniţa, pupăza, cucul, cinteza, sticletele, vrăbii, corb şi un număr foarte mare de specii de insecte şi alte nevertebrate terestre.
Pădurea Dumbrava a fost locul preferat de promenadă pentru sibieni încă din sec. al XVIII-lea, astăzi fiind renumită prin Muzeul Civilizaţiei Populare ASTRA şi prin Grădina Zoologică care se află aici.
Paralel cu şoseaua se află pista pentru biciclişti care leagă Sibiul de Răşinari.
Pe partea stângă a drumului se găseşte „Monumentul eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale”.

Tot pe partea stângă la limita pădurii se găseşte Cimitirul Municipal, deschis în 1907, unde îşi duc somnul de veci numeroase personalităţi, cum ar fi:

Eduard Albert Bielz 1817-1898, om de ştiinţă, colecţionar, a pus bazele Muzeului de Ştiinţe Naturale
Iacob Bologa, (1817- 1888), personalitate marcantă a sec. XIX
Prof. Vasile Bologa (1859-1944) preot, pedagog şi folclorist
Ioan Borcia (1880-1912) , Profesor , scriitor şi publicist, membru în conducerea ASTREI
Dimitrie Cabadaief (1877-1934), pictor
Dr. Bernhard Capesius (1889-1981), om de ştiinţă şi scriitor
Dimitrie Comşa (1846-1931), memorandist, academician
Partenie Cosma (1837-1923), om politic, personalitate marcantă a începutului de sec. XX
Prof. Nicolae Cristea (1834-1902), Preot, profesor, redactor, memorandist
Iuliana Fabritius-Dancu (1930 1986), scriitor şi pictor
Carl Dörschlog  (1832-1917), pictor
Gheorghe Bogdan-Duică (1866-1934), critic şi istoric literar
Karl Engber (1912-1982), colecţionar
Emil Fischer (1873-1965), fotograf
Prof. Onisifor Ghibu (1883-1972), academician
Hans Hermann (1885-1980), pictor
Nerva Amos Hodos (1869-1913), istoric, academician
Dr. Carol F. Jickeli (1850 - 1925), biolog, etnograf, cercetător
Cornel Irimie (1919-1983), muzeograf
Mircea Ivănescu, (1931-2011), poet şi traducător
Alexandru Lebu (1835-1918), personalitate de seamă a sec. XIX
Atanasie Marian Marienescu (1830-1915), scriitor, om politic, academician
Horia Petra Petrescu (1884-1962) scriitor, traducător
Visarion Roman (1833-1885) pedagog, editor, membru corespondent al Academiei Romane
Adolf Schullerus (1864-1928), Cercetător, istoric, etnolog
Trude Schullerus (1889-1981), pictoriţă
Emil Sigerus (1854 1947), istoric, colecţionar, scriitor
Prof. Petru Span (1860-1911), profesor, publicist
August von Spiess (1864–1953), colecţionar, cercetător
Georg Daniel Teutsch (1817-1893), episcop, istoric, una din cele mai importante personalităţi din Transilvania din sec. XIX
Oskar Wittstock (1865 – 1931), scriitor
Dr. Carl Wolff (1849-1929), om politic, una din cele mai importante personalităţi din Transilvania de la începutul sec. XX
şi mulţi alţii.

UNDE SE AFLĂ:

FOTOGRAFII:

SCRIE UN COMENTARIU:

Commenting is not available in this channel entry.

Comentarii

GreenRop @ 25/09/2017, 15:01
Hallo ich bin auf der suche nach einen Gartenorchideen Lieferant kann mir jemand was empfehlen?

Comentarii

Livius S Bogdan-Duica @ 05/10/2015, 19:27
Multumiri multe pentru serviciul neasteptat de repede cu informatia despre locatia la cimitir a bunicului meu: Gheorghe Bogdan-Duica