Mari sibieni

Umanist, cărturar.
S-a născut la Sibiu la 10 ianuarie 1493. Mama lui, Marina, a fost sora lui Iancu de Hunedoara, iar tatăl s-a numit Ștefan Valahul. Urmează cursurile școlii dominicane, fiind cel mai ilustru elev al ei. Umanist, istoriograf şi om politic de origine română, a activat în Regatul Ungariei, ocupând demnitatea de arhiepiscop de Esztergom (în lb. latină Strigoniu), regent al Ungariei şi apoi guvernator al ţării. Miklós Oláh, traducerea numelui său în limba maghiară, face trimitere la originea sa etnică (oláh în maghiară, provine din cuvântul vlah şi înseamnă român), însemnând deci "Nicolae Valahul".
Este cunoscut faptul că în anii tinereţii sale, între cca. 1535-1537, Olahus a deţinut funcţia de secretar privat al reginei Maria a Ungariei, totodată regentă a Olandei. Nicolaus Olahus şi-a început cariera politică abia în anul 1542. Două decenii mai târziu, în anul 1562, devine arhiepiscop de Strigoniu şi, prin aceasta, primat al Bisericii Catolice din Regatul Ungariei. În această calitate, va fi numit guvernator al teritoriilor maghiare de vest, controlate de Habsburgi ca noi titulari ai coroanei Ungariei, după moartea regelui Ludovic al II-lea în timpul bătăliei cu turcii la Mohács în anul (1526).
În calitate de umanist şi cărturar, Olahus a întreţinut o vastă corespondenţă cu capetele luminate ale epocii, câştigand simpatia şi recunoaşterea lui Erasmus din Rotterdam. Lucrările sale cele mai importante, Hungaria şi Attila, redactate, se pare, în perioada şederii în Olanda, oferă preţioase informaţii cu privire la topografia şi istoria Ungariei şi, în special, a Transilvaniei. Olahus susține aici originea latină, vechimea și unitatea românilor. A murit la Bratislava.