Mari sibieni

Este unul dintre cei care au avut o importantă contribuție la apariția și dezvoltarea tehnologiei spațiului.
Oberth s-a născut într-o familie de intelectuali saşi din Transilvania: tatăl său, dr. Julius Oberth, era un renumit medic chirurg, iar mama, Valerie, era fiica poetului şi gînditorului sas Friedrich Krasser. În 1896, familia Oberth se mută la Sighişoara, unde dr. Julius Oberth fusese numit director al spitalului din localitate.
După ce a obținut, în anul 1912, diploma de bacalaureat la Sighișoara, în timp ce studia medicina la München, a elaborat schița unei rachete cu combustibil lichid. Un răsunet extraordinar l-a avut teza de doctorat cu tema ”Racheta spre spațiile interplanetare”, pe care Oberth a susținut-o la Universitatea din Cluj și care a fost apoi publicată de Editura Oldenbourg din München.
A doua sa carte de astronautică, ”Căile navigației spațiale”, a fost distinsă cu premiul astronautic internațional REP-Hirsch, instituit de către Societatea Franceză de Astronomie.
Aceste prime publicații ale sale au constituit baza științifică pentru o tehnologie care a permis umanității zborul în spațiu. În timp ce, în edițiile succesive ale ”Petit Larousse”-ului, Clément Ader apare ca ”părintele aviației”, iar Traian Vuia, Aurel Vlaicu sau Henri Coandă nici macar nu sunt menționați, Hermann Oberth face excepție. Este cel care, în anii 1920-1930, a pus bazele teoretice ale zborului interplanetar și a inventat racheta în trepte cu combustibil lichid. Sibianul este prezentat astfel: ”inginer german, născut la Hermannstadt, în 1894, unul dintre precursorii astronauticii”.
Pionier al zborului spațial Oberth a creat bazele teoretice ale navigației spațiale, racheta cu combustibil lichid, ca model funcțional, a pus bazele unei școli în domeniul cercetării aerospatiale, a militat pentru idealul cuceririi spațiului cosmic, într-un timp în care ideile sale au întâmpinat o aprigă rezistență, pe care a învins-o cu argumente fundamentate științific și experimental.
A fost primul dintre pionierii zborului spațial care nu s-au gândit doar la aspectul științific al problemei, ci și la dimensiunea ei filosofică și economică, la ceea ce va reprezenta era cosmică pentru generația viitoare: o nouă dimensiune a existenței și creației umane, un mijloc real de învingere a limitelor impuse de caracterul finit al spațiului terestru, al resurselor și rezervelor.
Printre cercetările științifice ale lui Hermann Oberth se numără și diferite experiențe cu carburanți. El a descoperit astfel un amestec de hidrogen-oxigen care ridică viteza de ejectare. De asemenea, a proiectat o rachetă care urma să atingă în zbor o înălțime de 1.000 de kilometri. Este cel care a înscris Mediașul alături de New Mexico, Berlin și Moscova, ca unul din locurile de origine ale astronauticii, prin lansarea, în anul 1935, a primei rachete cu combustibil lichid. Ca pionier al astronauticii, alături de Tsiolkovski și Goddard, Hermann Oberth a avut o contribuție deosebită la întemeierea acestui domeniu științific, fiind numit și ”părintele călătoriei în spațiu”. Prima rachetă modernă, în forma îmbunătățită cunoscută ca ”V2”, utilizează 95% dintre invențiile și sugestiile sale.
Timp de trei ani, Oberth a activat la Mediaș, la arsenalul armatei. La Peenemunde, unde a activat mai târziu, au fost folosite câteva din ideile sale mai vechi (cum ar fi combinația oxigenului lichid cu alcoolul și răcirea regenerativă) și au fost utilizate la racheta V-2, înaintea venirii lui. In timpul șederii sale la Peenemunde, a avut relații conflictuale cu Gestapo-ul, motiv pentru care a vrut să se întoarcă în România. A colaborat cu marina italiană, la dezvoltarea unor rachete antiaeriene, și cu armata SUA, în Huntsville-Alabama, la dezvoltarea unor rachete militare și civile. În semn de omagiu, o societate astronautică internațională, având membri din 25 de țări, îi poartă numele, iar Asociația Internațională de Propagare Hermann Oberth / Wernher von Braun acordă, în fiecare an și ”Premiul Hermann Oberth”. Din anul 1971, și în localitatea Feucht, unde s-a stabilit, a luat ființă muzeul ”Hermann Oberth”. Tot acolo se află și un monument ridicat în cinstea sa.
Universitățile din Berlin, Barcelona și Cluj i-au conferit titlul de Doctor Honoris Causa. Oberth a fost membru în peste 30 de societăți științifice și astronautice, primind, pentru îndelungata sa activitate, numeroase premii științifice. A murit la 29 decembrie 1989 la Nurnberg.