CIORAN, Emil

CIORAN, Emil

1911-1995

Filozof și eseist, influentat de existențialism.
Născut la Răşinari, după studiile clasice parcurse la liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu, începe, la 17 ani, studiul filozofiei la Universitatea din Bucureşti. A fost coleg cu Constantin Noica şi elev al lui Tudor Vianu şi Nae Ionescu. Bun cunoscător al limbii germane, a studiat în original pe Immanuel Kant, Arthur Schopenhauer, şi mai ales pe Friedrich Nietzsche. Încă din tinereţe a arătat înclinaţie spre agnosticism, apărându-i evidentă "incovenienţa existenţei". În timpul studenţiei a fost în mod deosebit influenţat de lectura lui Georg Simmel, Ludwig Klages şi Martin Heidegger, precum şi de filozoful rus Lev Şestov, care situase întâmplarea în centrul sistemului său de gândire. În 1933 obţine o bursă, care îi permite să continue studiile de filozofie la Berlin, unde intră în contact cu Nicolai Hartmann şi Ludwig Klages.
Este considerat unul din cei mai mari scriitori în limba franceză. În 1937 primește o bursă la Paris, unde se stabilește până la moarte.