Biserica Franciscană

DESCRIERE:

Biserica gotică sprijinită de contraforturi, a fost construită în sec. XV. Unele surse indică faptul că iniţial a aparţinut ordinului clarisselor (călugăriţe franciscane), dar există şi varianta ridicării bisericii de către călugăriţele dominicane.
Cert este că după instaurarea Reformei, biserica a rămas în paragină fiind folosită o perioadă drept depozit de cereale.
La 12 februarie 1716, generalul Steinville donează biserica călugărilor franciscani care o renovează.
La 28 decembrie 1776 se prăbuşeşte paravanul gotic al corului omorând pe Toma Kielbach şi rănind mai mulţi călugări.
Cu sprijinul Împărătesei Maria Tereza biserica este renovată şi transformată într-o biserică în stil baroc.
În interior este o biserică în stil baroc de tip sală, boltită semicircular cu o tribună deasupra laturii nordice. Doar apsiul octoedric, ferestrele mari şi stâlpii amintesc de perioada gotică.
Deasupra arcului de triumf este reprezentată scena Sf. Francisc chemând păsările, o pictură eclectică realizată de Herceg Francis, cel care a pictat biserica pentru prima dată în 1933, cu motto-ul “Dumnezeul meu este Totul meu”.
Altarul principal cu statuile Sf. Petru şi Pavel, a fost adus din Viena de generalul Steinville.
Pictura din altar reprezintă pe Sf. Francisc de Assisi, patronul bisericii, primind stigmatele de la Isus Hristos. Pictură este de dată recentă şi a fost realizată de Ambrus Tiburtia.
De o parte şi alta a altarului principal se găsesc alte două altare în acelaşi stil baroc.
În altarul din stânga se găseşte o pictură mare în ulei pe pânză reprezentând pe Sf. Ana prezentând-o în Templul din Ierusalim pe fica ei, Fecioara Maria.
La altarul din dreapta este o pictură în ulei pe pânză reprezentând pe Sf. Grigore, episcop armean.
În nava bisericii, în stânga se află un altar din piatră reprezentând o grotă cu statuia Fecioarei Maria de Lourdes. La dreapta se vede statuia Sf. Anton de Padova.

În interior mai reţine atenţia, în nordul corului, monumentul funerar al generalului conte Damian Hugo von Virmond (1666-1722), comandant militar al Transilvaniei, realizat din piatră. Partea centrală constă dintr-o inscripţie comemorativă, iar cea inferioară, un sarcofag, este decorată cu alegoria Victoriei.
În biserică se află un cenotaf dedicat baronesei Adriana Andlern, născută Engelshoffer (decedată în 1700),
Din inventarul bisericii mai reţinem existenţa unei Madone cu pruncul, sculptură gotică (sec. XV) în lemn policrom realizată de o călugăriţă.